Statisticile modelului suedez

Mitul "modelului suedez" s-a născut din admiraţia pentru sistemul economic ce amesteca în structura sa un pic mai multă protecţie socială decât prevedea "modelul capitalist original". Capitalism-socialismul s-a dovedit până la urmă a nu fi perfect (ce dezamăgire!), dar a creat printre altele o bună concordanţă între economie şi administrarea vânătorii. În ciuda ponderii mari a terenurilor private, a parcurilor naţionale şi a prevalenţei principiului legal "vânatul aparţine proprietarului pământului", vânătoarea în Suedia este cu adevărat accesibilă maselor.
În vremurile noastre se pare că nimic nu este mai adevărat decât afirmaţia că "vânătoarea socialistă s-a născut în vest". Într-adevăr ţările scandinave - dar şi Franţa, şi mai ales Statele Unite - au pus în practică mai mult decât oricine altcineva sloganul "vânătoarea e pentru toţi!"

Despre "modelul suedez de vânătoare" statisticile spun următoarele: într-o ţară de 450.000 km2, cu o populaţie de peste 9 milioane de locuitori, 300.000 sunt vânători. Dintre aceştia două treimi sunt afiliaţi la asociaţia naţională Svenska Jägareförbundet. 
Din punct de vedere al veniturilor şi educaţiei, vânătorul suedez aparţine clasei de mijloc, merge la vânătoare 28 de zile pe an, preferă vânătoarea la elan cu câinii, şi vânează intens mistreţi sau cervide. De asemenea, unul din doi vânători suedezi deţine un câine de vânătoare.

În sezonul 2012-2013 s-au vânat în Suedia: 95.937 elani, 97.300 mistreţi (în creştere cu 100% faţă de sezonul precedent!), 96.400 căpriori, 6.000 cerbi, 30.100 iepuri de câmp, 72.400 vulpi, 27.500 viezuri, 16.500 cocoşi de munte şi 113.200 raţe. Marile carnivore se vânează corect, fără prea multe păcăleli legislative. Suedia deţine circa 3.300 urşi, 1.500 râşi, 700 glutoni (Gulo gulo) şi 400 de lupi. Dintre aceştia doar lupii nu se pot vâna, regimul lor de protecţie aflându-se încă în dezbatere. Urşii au o cotă de 300 de indivizi, râşii 30, iar glutonii se vânează excepţional în zonele importante pentru creşterea renilor.

Suedezii îşi petrec în majoritate timpul liber în natură, cu prietenii sau cu familia, şi prezintă în proporţie de 87% o atitudine pozitivă faţă de vânătoare. În general s-a observat că populaţia familiarizată cu traiul în natură este mai dispusă să accepte vânătoarea şi să consume carne de vânat. În Suedia din ce în ce mai mulţi oameni consideră vânătoarea un instrument de management raţional al resurselor naturale.

Sursa: FACE
Foto: Visit Sweden, Hunting in Sweden, FACE, Globial
Text: Alexandru Cercel