Știri * Vânătoare * Natură * Din 2011

Știri * Vânătoare * Natură * Din 2011
„Frate Nicolae” - Editura Honterus Sibiu

Bună dimineaţa la Moş Ajun!

Primiţi cu colindul? Dragi colegi vânători şi dragi cititori vă dorim să vă bucuraţi de tradiţiile străvechi ţinute de Crăciun şi Anul Nou! Unele dintre colindele cântate de sărbători datează din perioada precreştină şi fac referiri şi la vânătoare şi la animale sălbatice înzestrate cu puteri magice. Ele s-au perpetuat în folclor şi au co-existat minunat cu tradiţiile creştine.




Vă prezentăm mai jos textul unuia dintre cele mai vechi colinde dunărene, din comuna Ulmeni, judeţul Călăraşi, o zonă folclorică foarte puţin explorată. Colindele arhaice din această zonă cuprind referiri la vânători cu arcul, cu şomii, ogarii, caii. Ion Nania considera că folclorul care nu menţionează armele de foc (durda, sâneaţa) este cel mai vechi şi cel mai nealterat folclor legat de vânătoare.


Leroloi Cerb

Leroloi Cerb s-a lăudat
La o margine de sat,
Leroloi iarba ca să pască.
Leroloi Gheorghe Făt-Frumos
De-asta mi-auziră
Leroloi arcul şi-l luară
După Cerb plecară.

Leroloi pe Cerb mi-l găsiră,
Sub Călin-mălin,
Leroloi stând şi rumegând,
Leroloi stând şi rumegând,
Amiaza-şi făcând.

Leroloi Gheorghe Făt-Frumos
La ochi mi-l luară
Leroloi pe Cerb săgetară.
Leroloi Cerbul în sus săriră,
Singur blestemară,
Leroloi singur blestemară:

Leroloi ochişorii mei,
Vedea-v-aş în trei,
Leroloi voi de mi-l vedeaţi,
Leroloi voi de mi-l vedeaţi,
Eu poate scăpam,
Leroloi scăpam că fugeam!

Leroloi urechile mele,
Vedea-v-aş parcele,
Leroloi voi de mi-auzeaţi,
Leroloi voi de mi-auzeaţi,
Eu poate scăpam,
Leroloi scăpam că fugeam!

Leroloi trestică măruntă
Vedea-te-aş pârlită,
Leroloi tu de-mi vâjâiai,
Leroloi tu de-mi vâjâiai,
Eu poate scăpam,
Leroloi scăpam că fugeam!

Leroloi Gheorghe Făt-Frumos,
La cerb mi-alerga,
Leroloi paloşul şi-l lua,
Leroloi paloşul şi-l lua,
Capul i-l tăia,
Leroloi şi-acasă pleca.

Leroloi tot din sat în sat,
Şi prin hori de fete,
Leroloi cine mi-l vedea,
Leroloi cine mi-l vedea,
Toţi mi-l fericea,
Leroloi toţi mi-l fericea:

Leroloi ferice de el,
Şi de mama lui,
Leroloi noroc ce-a avut,
Leroloi noroc ce-a avut
De vânat frumos
Leroloi fie sănătos!

Colinde care fac trimitere la vânătoare sunt şi:

Vă dorim, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, petrecere frumoasă în mijlocul familiei, sănătate şi linişte sufletească!


Text: Alexandru Cercel
Sursa filme: Youtube.com

Chemătoarea din smartphone


Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor din Norvegia (NJFF Norges Jeger- og Fiskerforbund) a creat în acest sezon o aplicaţie pentru smartphone. "NJFF Hunting Calls" este compatibilă cu Iphone, smartphones şi tablete ce utilizează sistemul Android.


Aplicaţia conţine 35 de sunete de chemare pentru 13 specii de vânat. Aceste sunete, realizate cu ajutorul chemătorilor tradiţionale sau vocii, au fost înregistrate cu participarea unora dintre cei mai buni vânători norvegieni. 


Fiecare ton are asociată o scurtă descriere în limba engleză ce include: denumirea speciei de vânat, modul de chemare şi metoda de vânătoare. Printre speciile de vânat pe care chemătoarea din smartphone le ademeneşte se numără: vulpea, raţa mare, cocoşul de mesteacăn, corbul, cioara, căpriorul şi elanul. Aplicaţia nu conţine înregistrări ale unor sunete de animale sălbatice. Scopul acestei aplicaţii este de a promova vânătoarea corectă cu chemători, şi în final de a oferi amuzament în cercurile familiale şi vânătoreşti.


"NJFF Hunting Calls" se poate cumpăra cu aproximativ 12 RON (2,76 EUR) de la magazinele online App-store şi Android Market. 
Informaţii despre posibilităţile de a vâna în Norvegia puteţi găsi pe pagina principală a NJFF, iar despre specii de vânat, sezon, legislaţie şi statistici vânătoreşti în documentul FACE despre Norvegia.


Sursa: CIC news
Foto: CIC news

Kooikerul, câinele de raţe olandez


Este puţin cunoscut faptul că şi olandezii au rase naţionale de câini pentru vânătoare. Kooikerul este un câine de talie mică spre medie (35-40cm la greabăn), de culoare albă cu pete maronii deschis, cu firul blănii de lungime medie, cu urechile purtate în jos, terminate cu smocuri de culoare neagră, cu coada lungă, albă, îmblănită. Este prietenos, ascultător, energic, rezistent la intemperii şi un foarte bun aportor şi înotător. 

Vechii vânători olandezi au început să dezvolte această rasă în secolul XVI când, pentru prinderea raţelor, se foloseau un fel de capcane numite "kooien" (mici canale cu cuşti ascunse la capăt). Această denumire s-a răsfrânt asupra vânătorului şi ulterior asupra câinelui său, care a devenit "kooiker's hondjes" - câinele celui care pune cuşti.

În acele vremuri în care armele de foc nu se prea întâlneau la vânătoare, metoda practicată era următoarea: întâi se exploata curiozitatea raţelor îndemnând câinele (uneori de o culoare asemănătoare cu a vulpii) să se mişte în sus şi în jos pe mal sau să-şi mişte coada de culoare albă, apoi, când păsările se apropiau îndeajuns, câinele le mâna spre cuşti, unde omul le putea prinde cu uşurinţă.

Împuţinarea raţelor sălbatice în general, şi consecinţele complexe ale celor două războaie mondiale au dus rasa aproape de dispariţie. Datorită muncii unor oameni pasionaţi, rasa a fost salvată şi recunoscută în 1971 de Raad van Beheer (Clubul Chinofil Olandez). Din fericire rasa Kooiker oferă şi în ziua de astăzi excelenţi parteneri de vânătoare!

În Olanda există încă trei rase naţionale de câini de vânătoare: Câinele Frizian de Apă (creat în provincia Frizia, bogată în lacuri, folosit la vânătoarea de raţe, dar şi de dihori şi cârtiţe, în prezent este utilizat mai ales ca aportor), Câinele Frizian Pontator (o variaţie a primului creată în secolul XX, folosit pentru vânarea dihorilor) şi Câinele de Potârnichi din Drenthe (creat în provincia omonimă, prietenos, dresat pentru a lucra în apropierea stăpânului la pas domol).

Sursa: Raad Van Beheeren.wikipedia.org, infocaini.ro
Foto: en.wikipedia.org