O vânătoare fructoasă dar o noapte furtunoasă! Deşi s-au bucurat de favorurile vremii şi chiar ale Dianei, recoltând doi mistreţi, vânătorii Vulturul au dat cu diferenţialul în gard sau, cum se spune, cu puşca-n baltă, certându-se ca ortodocşii la uşa bisericii, pe pachetele cu mistreţ sfinţite de DSV.
Vânătorii grupelor a doua, a şasea şi a patra au organizat sâmbătă 23 noiembrie 2013, vânătoare colectivă la mistreţ pe fondul Ileana din judeţul Călăraşi. Au pornit cu ceaţa în cap, şi cu scepticism, spre trupul de pădure Ileana pentru a aşeza prima goană. Aici, noroc porcesc! Doi mistreţi "uriaşi" şi doi mai mici şi-au făcut apariţia, declanşând salve de tun ca la Verdun. Barajul de artilerie şi înaintarea infanteriei nu i-au speriat însă pe porci, aceştia reuşind o retragere vicleană printre ţinere şi flancul drept. Veşti bune însă din flancul stâng: s-a reuşit un dubleu! Dintre cei doi mistreţi medii, la sosirea constatatorilor doar unul era prezent, dar la refacerea goanei s-a găsit şi răzleţul.
Pauză de masă şi încă două atacuri la pădurea Călăreţi. Căprioare şi un iepure indecis. La ultima bătaie se ia la baionetă o perie de salcâmi tineri. Un mistreţ mic o ia la fugă. Era singurul care nu fusese încă informat despre ce se întâmpla în zonă...
Încheiere fără nimic în plus, dar cu suficient dobândit. Soseşte reprezentantul Direcţiei Sanitar Veterinare de la Bucureşti şi întunericul odată cu el (sau din cauza lui). Trimiterea carcaselor la congelator până la sosirea rezultatelor, alergătură fără folos, tranşare fără beneficii?
Clemenţă din partea autorităţii dar, era prea târziu, în colectivitate se răspândise deja frustrare-loza: o serie de nemulţumiri culminează cu tragerea la sorţi a pachetelor de carne şi împrăştierea vânătorilor în noapte.
...Păcat, brânză bună în pălărie verde sau, cum se spune, avem o pădure frumoasă, păcat că-i populată!
Mai multe fotografii în albumul de pe Facebook.
Text şi foto: Alexandru Cercel
A doua vânătoare colectivă din acest sezon a prilejuit un nou meci la baraj dintre vânători (oaspeţi) şi iepuri (gazde). Având în vedere scorul final de 1 - 2, adică un iepure la doi vânători, oaspeţii au căutat explicaţii pentru noua înfrângere: se pare că gazonul a fost de vină...
Vânătorii Grupei a Doua din Asociaţia Vulturul au întreprins sâmbătă 16 noiembrie 2013 o nouă vânătoare la iepure, pe fondul Drăgoieşti din judeţul Ialomiţa. S-a pornit cu optimism în primele două goane, în ciuda eşecului de acum două săptămâni, încă proaspăt în memorie. La a treia goană s-a comis o greşală penibilă: goana nu s-a întâlnit cu ţinerea, venind prea mult spre flancul drept. Da, se ştie "la omul sărac nici boii nu trag", dar totuşi aici s-a împuşcat primul iepure, în mod surprinzător chiar pe rapiţă, motiv pentru care arăta de parcă ar fi fost scos din maşina de spălat.
S-a schimbat locul pentru a schimba norocul şi s-a mers spre pădure, pe o minunată parcelă de grâu. Această parcelă, mult mai mare, mai verde şi mai frumoasă decât cea de pe Arena Naţională, s-a dovedit a fi mai potrivită pentru fotbal decât pentru a ţine iepuri. Cam la a şasea goană, făcută pe o uriaşă parcelă cu arătură veche şi-au făcut apariţia şi cei câţiva iepuri, refugiaţi acolo din calea invadatorilor agricoli mecanizaţi. Găsind în sfârşit cheia succesului în arătură, cei 17 vânători au continuat restul zilei numai pe acest tip de teren, reuşind în final să recolteze, după 10 goane, 9 ore şi mulţi kilometri pedalaţi... 8 iepuri "frumoşi".
Concluzia este aceeaşi ca şi data trecută: unde sunt monoculturi de mare întindere, tractoare uriaşe, lipsă refugii şi bonus substanţe - nu sunt iepuri. Totuşi, încă mai putem spune: unde este un pic de vânat mic şi mult optimism, acolo este şi o zi frumoasă!
Mai multe fotografii în albumul nostru de pe Facebook.
Text şi foto: Alexandru Cercel
Pentru cei care au pus varza dar au puşcat şi fazanul toamna aceasta, iată o reţetă originală şi foarte gustoasă de ciorbă de fazan cu zeamă de varză, gătită de Silvia.
De fapt nu e nimic complicat, dacă ştiţi să faceţi supă de găină, ciorbă de borş sau de potroace, nimic nu e mai simplu (şi mai bun în zilele astea friguroase) decât ciorba de fazan.
După ce se "găseşte" fazanul în mărăciniş, se jumuleşte şi se pârleşte. La tranşare se opresc pentru ciorbă gâtul, aripile, inima şi pipota, tăiată potrivit. Acestea se fierb separat cu: o ceapă întreagă, un morcov, un păstârnac şi o ţelină mică. Se ia apoi o oală de 2 litri, se pun 2-3 linguri de ulei, se toacă o ceapă, un ardei gras, un morcov mic şi se pun pe foc la călit. Mai punem un pahar cu apă, ca să nu se ardă prea tare legumele, şi le fierbem 5 minute. Adaugăm în oală carnea fiartă şi zeama ei strecurată (1,5 litri), un cartof tăiat şi continuăm fierberea. Opţional se pot pune 2 linguri de suc de roşii.
Din butoiul cu varză luăm o cană de saramură (1 litru), o dăm în clocot şi o adăugăm la ciorbă. După ce am dat ciorba din nou în fiert stingem focul şi punem capacul să stea caldă. Înainte de servire presărăm pătrunjel tocat şi leuştean sau mărar.
Servim cu pâine de casă şi-un ardei iute alături. Ei, de-am avea şi o ulcea cu vin de ţară...
Reţetă: Silvia
Iată că a venit şi mult aşteptata "Deschidere la Iepure" de anul acesta, aducând însă cu sine rezultate neaşteptat de proaste. Cu armele frânte stăm nedumeriţi în marginea câmpului, scărpinându-ne sub pălărie pentru a stimula o explicaţie... Pe cine să dăm vina anul acesta? Suntem faţă în faţă cu o situaţie clară: nu mai sunt iepuri! Este un dezastru care nu mai poate fi ignorat...
Prima sâmbătă a lunii noiembrie, aşteptată de simplii vânători mai ceva ca anul nou, e ziua în care se întâlnesc vechii camarazi de hoinăreală, se scot puştile din dulap, se ia un pumn de cartuşe în buzunar, şi se porneşte pe câmp fără scop precis, dar cu încrederea că va sări măcar un iepure... Ei iată că a sosit şi acea zi în care iepurele, vânatul de bază al vânătorului cotizant, a devenit o raritate absolută. În urma unui declin domol din ultimii 2-3 ani, ce a determinat închiderea sezonului în prima săptămână din ianuarie, iată că anul acesta scăderea efectivului de iepuri s-a putut observa cu stupoare încă de la deschiderea sezonului.
Grupa a Doua de vânători a AVPS Vulturul Bucureşti a deschis sezonul la iepuri pe 2 noiembrie, pe fondul Ileana, în prezenţa a 28 de membri şi a celor doi paznici. După o goană seacă pe grâu în care nu numai că nu s-a tras niciun foc, dar nu a sărit nici măcar un iepure, s-a continuat în zona satului Florica - câmpul cu sonde, pe terenuri mixte cu: grâu, păiş, arătură proaspătă şi arătură veche. În următoarele cinci goane s-au recoltat 6 iepuri, alţi 3 - 4 scăpând din împresurare. După încă trei goane în zona bălţilor de peste şosea, s-a încheiat vânătoarea cu rezultatul de 9 iepuri, respectiv o medie de 1 iepure recoltat / goană ...probabil un minim pe 30 de ani!
În ciuda situaţiei dezamăgitoare, membrii Grupei a Doua şi-au păstrat o stare de spirit bună şi au încheiat ziua în mod tradiţional la localul din Brăneşti, poreclit "Cârnatul vesel".
Mai multe fotografii în albumul nostru de pe Facebook.
Deşi Ileana este poate cel mai bun fond al asociaţiei Vulturul, având terenuri propice vânatului şi un nivel foarte scăzut al braconajului, anul acesta nu a putut susţine populaţia de iepuri. Având în vedere că declinul este resimţit la nivel naţional, se cere imperios un studiu ştiinţific care să determine cauzele acestui dezastru.
Poate este timpul să lansăm şi ipoteza nocivităţii noii agriculturii intensive: pesticidele şi ierbicidele care se transmit prin hrană animalelor, distrugerea refugiilor dintre tarlale, extinderea monoculturilor, introducerea de noi plante modificate genetic, de noi substanţe de fertilizare a solului şi de grăbire a coacerii legumelor... şi aşa mai departe ipotetic. Dar când se va acţiona oare ştiinţific? Post-apocaliptic?
Text şi foto: Alexandru Cercel
