Creşterea medie a populaţiilor de mistreţi este
între 50%-200% /an şi cauzează pagube de milioane EUR în agricultură,
se arată într-un studiu al Organizaţiei Proprietarilor de Terenuri din Europa (ELO).
Studiul, realizat în 2012 şi prezentat recent Parlamentului European, recomandă
controlul înmulţirii mistreţilor prin extinderea sezonului de vânătoare şi
continuarea hrănirii artificiale.
O creştere susţinută
În ultimii
douăzeci de ani populaţiile de mistreţi au crescut cu 250-400% în
diverse ţări europene. În consecinţă, recoltele de vânat arată
următoarea evoluţie, pornind de la sfârşitul anilor ’80 până în 2010:
- Spania: de la sub 50.000 la peste 200.000
mistreţi vânaţi
- Franţa: de la 100.000 la aproape 500.000
- Walonia (Belgia): de la peste 10.000 la peste
20.000
- Cehia: de la peste 20.000 la 140.000
Mistreţul este un
animal adaptabil, prolific, care se hrăneşte în principal cu fructe de pădure,
ghindă, jir, diverse rădăcini, larve şi viermi. Ca urmare a extinderii agriculturii,
în meniul său zilnic au intrat porumbul, floarea soarelui şi cartofii.
Monoculturile de mare întindere – rapiţă, cereale de primăvară, porumb, muştar – oferă mistreţilor hrană, adăpost şi linişte pentru mare parte din an.
Conform studiului
prezentat, factorii care au contribuit la înmulţirea spectaculoasă a
mistreţilor în Europa au fost: modificarea habitatului forestier, dezvoltarea
agriculturii, creşterea temperaturii medii anuale, hrănirea intensivă şi
perioadele scurte de vânare.
Hrănirea artificială, o soluţie?
Hrănirea artificială
cu porumb rămâne controversată, însă un studiu de caz din Munţii Vosgi (Franţa),
arată că simpla eliminare a acesteia nu duce neapărat la scăderea populaţiei de
mistreţi. Deşi oferă energie suficientă scroafelor, porumbul conţine mai puţine
proteine decât fructele de pădure. Astfel, rata de fertilitate a femelelor tinere
care consumă fructe de pădure este de 158% faţă de 121% la cele hrănite
artificial cu porumb.
Totuşi în Austria,
Germania şi Luxemburg s-a decis interzicerea hrănirii artificiale (cu
mai mult de 1kg de porumb / fond) şi s-a mărit sezonul de vânătoare.
Spania,
Franţa, Italia şi Belgia au hotărât menţinerea hrănirii artificiale
cu scopul de a proteja culturile fermierilor. Statisticile franceze arată că pagubele
cauzate de mistreţi în agricultură se ridică la 25 mil EUR /an. La acestea se
adaugă alte 20-30 de milioane pentru accidente rutiere şi, în plus, pericolul răspândirii pestei porcine.
Remedii anti-mistreţ
Măsurile
recomandate de studiul ELO pentru reducerea numărului de mistreţi sunt: continuarea hrănirii artificiale pentru
minimizarea pagubelor în agricultură şi ţinerea unei evidenţe a populaţiei,
stabilirea unor zone de linişte în păduri, plasarea culturilor de
porumb şi rapiţă la distanţe mai mari de zonele forestiere, prelungirea sezonului de vânătoare
şi colaborarea dintre fermieri şi vânători.
Text: Alexandru Cercel
Foto: studiu ELO, Alexandru Cercel
