Pentru pasionaţii
de istoria vânătorii, puţine sunt muzeele special dedicate acestei vechi activităţi
umane, iar dintre acestea, trebuie spus, puţine sunt bine alcătuite.
Pe lângă muzeele dedicate vânătorii mai sunt totuşi colecţii cinegetice interesante pe care le putem descoperi în alte locuri, precum muzee de etnografie, istorie medievală, militare şi aşa mai departe.
Pe lângă muzeele dedicate vânătorii mai sunt totuşi colecţii cinegetice interesante pe care le putem descoperi în alte locuri, precum muzee de etnografie, istorie medievală, militare şi aşa mai departe.
O astfel de
colecţie cinegetică adăposteşte şi castelul Stará Ľubovňa din Slovacia, ce datează de la începutul secolului
XIV. Două dintre sălile fortificaţiei interioare găzduiesc o colecţie vânătorească interesantă şi concepută cu bun gust. În ciuda mobilierului eterogen – bufete pictate,
seturi stil Boulle şi mobilier din perioada interbelică, muzeografii au reuşit totuşi
să creeze o atmosferă mistică, de castel medieval. Colecţia cuprinde o serie de
trofee de căprior, suliţari şi coarne cu anomalii, arme de de vânătoare de secol
XIX, capsiere şi cu cremene, trâmbiţe de vânătoare, tapiserii, picturi şi
câteva păsări naturalizate, demne de un cabinet baroc.
Stará Ľubovňa
este o fortificaţie militară ce a avut rolul de a proteja ruta comercială de pe
valea râului Poprad, ce trecea din Polonia spre vechiul regat al Ungariei. După succesive perioade de decădere şi
restaurare, la începutul anilor ’90 a fost transformat în muzeu. Pe lângă colecţia
cinegetică, castelul mai adăposteşte o berărie medievală, un mic muzeu al
satului şi un memorial pentru Maurice Beňovský, aventurierul de secol XVIII, autointitulat rege al Madagascarului, care a fost închis pentru o perioadă în
turnul de aici.
Drumul către Stará Ľubovňa, localitate aflată la 360 km de Oradea, trece prin Ungaria,
o ţară unde căpriorii şi
fazanii sunt atât de mulţi încât nu trebuie să fii vânător ca să îi observi păscând la marginea şoselelor.
Mai multe foto în albumul de pe Facebook.
Text şi fotografii: Alexandru Cercel