Canotca, copilul Deltei

Dacă aţi avut acel vis în care intraţi vâslind uşor în lumea apelor, prin verdele luxuriant al canalelor Deltei, prin peisajul pitoresc al râurilor de câmpie sau prin răcoarea lacurilor de munte… ei bine barca aceea, pe care n-o vedeaţi prea clar în vis… barca aceea a luat acum o formă reală, ea este Canotca. 
Acestă originală barcă autohtonă, făcută cu totul din lemn este rezultatul experienţelor câştigate în lumea apelor şi concepţiilor modern-tradiţionaliste ale multiplului campion olimpic român Ivan Patzachin, el însuşi o creaţie a energiilor fabuloase ale Deltei Dunării.

Canotca îmbină trăsăturile tradiţionalei lotci de pescuit cu cele ale canoei sportive. “De la lotca specifică zonei Deltei am păstrat forma suplă și culoarea,  dar cel mai important, am păstrat materialul – lemnul – care în ambarcaţiunile fabricate în prezent nu mai există, fiind înlocuit cu fibra de sticlă. Canotca menţine o greutate scăzută, dar are o rezistenţă ridicată la utilizare îndelungată. În plus, întreţinerea este foarte uşoară şi are costuri minime” explică Patzaichin pe site-ul proiectului său Rowmania. „Tradiţionala vâslă pescărească a fost adaptată şi poate fi folosită ca o pagae dar şi ca o ramă. Într-o Canotcă pot intra două persoane cu bagaje sau două persoane şi doi copii. Canotca este confecţionată din brad românesc, pentru că este un lemn uşor" mai spune creatorul său.

Pentru producţia acestei bărci Ivan Patzaichin colaborează cu constructorul tradiţionalist de bărci din lemn, Paul Vasiliu din Tulcea, care la rândul său, descrie foarte ispititor Canotca: este „sprintenă, uşor de condus şi capabilă să transporte trei persoane în condiţii confortabile. Este tânără şi dornică să vă cucerească inimile”.


Cu ajutorul Canotcii putem descoperi din nou bucuria plimbării pe apă, pescuitului sau chiar a pândei într-un un cotlon de râu sau într-o singurătate de stuf. Cu ea putem pluti pe un lac liniştit dar şi înfrunta curenţii şi apele învolburate ale Dunării, după cum ne declară Cristian Mosoia, coordonator de comunicare al Asociaţiei „Ivan Patzaichin – Mila 23”. Asociaţia administrează în prezent proiectul Rowmania de dezvoltare a ecoturismului şi de susţinere a comunităţilor locale.

“Rowmania e de fapt o invitaţie de a descoperi şi promova traseele pentru barca cu vâsle pe apele din România, lansată tuturor iubitorilor mişcării în aer liber şi căutătorilor de aventură” spune Patzaichin. 
Proiectul său a fost lansat în aprilie 2011, iar în septembrie s-a desfăşurat prima ediţie a “Festivalului Bărcilor cu Vâsle” de la Tulcea, unde echipe locale au concurat în Canotci, şi unde a avut loc primirea maratoniştilor Tour International Danubien, sosiţi în ambarcaţiuni cu vâsle tocmai de la izvoarele germane ale Dunării. 

În 2012 va avea loc cea de a doua ediţie a festivalului şi se va finaliza primul proiect de camping ecoturistic în localitatea Crişan. Campingul va oferi găzduire la cort, loc de observare a păsărilor, mâncare locală şi bineînţeles bărci cu vâsle. „Turismul lent este un concept la care mă gândeam demult, de când traficul prin Deltă a ajuns să semene cu cel din oraşele aglomerate, cu prea mult zgomot de motoare turate şi miros de motorină” mărturiseşte Patzaichin pe site-ul asociaţiei, adăugând într-un alt interviu: „prin proiectul nostru încercăm să păstrăm, să apreciem frumuseţea dată de Dumnezeu”.

„Prevăd că vor fi momente în care vom vâsli contra curentului, dar o vom face respectând principiile pe care ni le-am fixat de la început: să nu pierdem contactul cu natura şi să ne afirmăm identitatea românească prin produse care ştiu să intrepreteze modern tradiţia.” 

Canotca în linii mari:

Lungime 4,9m – lăţime 0,8m – greutate 50 kg

Rowmania – lemn de brad, scaune din papură împletită, 1.800 EUR
Patzaikin Gold – lemn de larice (zadă), banchete de lemn cu design la alegere, calităţi hidrodinamice îmbunătăţite, ediţie limitată cu semnătura campionului Ivan Patzaichin, 2.900 EUR
Patzaikin Light – lemn de larice, banchete de lemn, motor ecologic (electric, 7kg, 1CP) pentru plimbări confortabile sau pentru a fi de ajutor la vâslirea contra curentului, 3.500 EUR
Patzaikin Adventure – canotcă dublă cu alură de catamaran, poate transporta 6 persoane, are punte, motor ecologic (electric, 14kg, 3CP), lungime 5,9m, lăţime 2,2m, greutate 120 kg, 5.400 EUR (preţuri fără TVA).

Pentru mai multe informaţii legate de Canotca românească, sau de evenimentele şi acţiunile organizate de „Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23” vizitaţi pagina proiectului ROWMANIA.


Text: Alexandru Cercel
Sursa: Cristian Mosoia, Communication Coordinator – Rowmania
Foto: Rowmania, Barci din Lemn

SOR şi AVPS-urile din Olt cooperează pentru ghidul de păsări al vânătorului

Societatea Ornitologică Română (SOR) împreună cu reprezentanţi ai asociaţiilor de vânătoare din Olt s-au întâlnit pe 15-16 martie la Slatina pentru a discuta conţinutul "Ghidului de identificare a speciilor de păsări pentru vânători", care va fi publicat şi distribuit în aproximativ două săptămâni.
Realizarea acestui ghid este finanţată prin proiectul Model de cooperare transfrontalieră pentru conservarea naturii şi utilizarea durabilă a resurselor naturale pe cursul Dunării derulat de SOR în parteneriat cu Societatea Bulgară pentru Protecţia Păsărilor (BSPB), Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt (APM Olt) şi primăria Kozlodui. În cadrul acestui proiect se monitorizează păsările şi se evaluează habitatele din zona Olteniei (judeţele Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi) şi din zona corespondentă de pe malul bulgar al Dunării. Pe ambele maluri ale fluviului s-a colaborat cu vânătorii la realizarea acestui ghid util pentru popularizarea cunoştinţelor legate de păsări. 

La întâlnirea de la Slatina au participat Lavinia Răducescu - ofiţer pentru conservarea biodiversităţii în cadrul SOR, Emil Teodorov -  ofiţer pentru conservarea biodiversităţii în cadrul BSPB, Paul Ţibu - voluntar SOR, Dorian Răuţă - director AVPS Hera şi GPS, Ion Răuţă - director AVPS Oltul, AVPS Cormoranul şi acţionar AVPS Hera, Dănuţ Perciulescu - preşedinte AVPS Oltul, Del Dello Massimo - acţionar AVPS Hera.
La finalul discuţiilor participanţii au concluzionat că acest proiect va aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea culturii generale vânătoreşti.


Ghidul păsărilor pentru vânători va conţine date succinte despre speciile de vânat şi speciile protejate, indicaţii de recunoaştere a fiecărei specii, denumirea ştiinţifică şi denumirile populare, perioada de cuibărit, de migraţie şi de vânătoare.
Printre criteriile de diferenţiere a speciilor prezentate în ghid vor fi: identificarea după părţile corpului (de ex. la raţe - oglinda aripii sau desenul de pe remigele secundare) şi identificarea după forma stolului (de ex. gârliţa mare - un "V" bine definit, gâsca cu gât roşu - stol nedefinit şi rapid în deplasare). Ghidul va avea dimensiuni mici pentru a putea fi purtat în buzunar şi utilizat la nevoie de către vânătorii pasionaţi. La final va include paragrafe legislative şi de etică vânătorească plus un tabel cu sezonul de vânătoare şi câteva pagini dictando pentru notiţe în teren. 

Împreună cu domnii Massimo şi Dan Perciulescu participanţii au făcut sâmbătă 17 martie un tur de observaţie de peste 100 km pe malul drept şi apoi pe cel stâng al Oltului, pornind din dreptul oraşului Caracal şi ajungând aproape de Dunăre, în localitatea Islaz. Domnii Dan şi Massimo ne-au împărtăşit informaţii despre metodele de vânătoare (la pândă pe insuliţe, în groapă - pe bălţile de lângă dig, în butoi - pe Olt) dar şi de braconaj ale localnicilor (hrănire cu boabe otrăvite sau boabe cu ace de pescuit). Deplasarea s-a făcut cu maşinile AVPS Hera şi BSPB.

Oltul, deşi prins în corset de beton şi asaltat de pe ambele maluri de balastiere şi deşeuri locale, are încă puterea de a susţine traiul unei surprinzătoare varietăţi de specii de păsări şi animale. Printre cele peste 50 de specii de păsări identificate s-au numărat:
Corcodelul mare (Podiceps cristatus)
Pelicanul creţ (Pelecanus crispus) - specie ameninţată
Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo)
Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus)
Stârcul cenuşiu (Ardea cinerea) 
Lebăda de vară (Cygnus olor) 
Raţa mare (Anas platyrhynchos) 
Raţa pestriţă (Anas strepera) 
Raţa suliţar (Anas acuta) 
Raţa mică (Anas crecca) 
Raţa cârâitoare (Anas querquedula) 
Raţa lingurar (Anas clypeata)
Călifarul alb (Tadorna tadorna) 
Raţa moţată (Aythya fuligula)
Raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 
Raţa roşie (Aythya nyroca) - una dintre cele mai periclitate specii de raţă
Raţa sunătoare (Bucephala clangula)
Ferăstraşul mare (Mergus merganser)
Codalbul (Haliaeetus albicilla)- cea mai mare specie de acvilă din România
Şorecarul comun (Buteo buteo)
Şorecarul mare (Buteo rufinus)
Vânturelul roşu (Falco tinnunculus)
Fazanul (Phasianus colchicus) 
Lişiţa (Fulica atra)
Scoicarul (Haematopus ostralegus) 
Nagâţul (Vanellus vanellus) 
Becaţina comună (Gallinago gallinago) 
Culicul (Numenius sp.) 
Sitarul de mal (Limosa limosa)
Fluierari (Scolopacide) 
Bătăuşul (Philomachus pugnax) 
Ciocîntorsul (Recurvirostra avosetta). 

Dintre mamifere s-au observat: vulpea (Vulpes vulpes), bizamul (Ondatra zibethica), popândăul (Spermophilus citellus).

La finalul celor două zile de lucru s-a putut trage îmbucurătoarea concluzie că există colaborare între vânători şi conservaţionişti, şi că este posibil ca pe viitor mai mulţi reprezentanţi ai ONG-urilor pentru natură şi ai AVPS-urilor să îşi dea mâna pentru susţinerea biodiversităţii.


Galerie foto:
Puteţi vedea mai multe fotografii vizualizaţi albumul nostru de pe Facebook.

Text: Alexandru Cercel
Foto: Alexandru Cercel

Vulpe uriaşă vânată în Scoţia

O vulpe uriaşă a fost vânată recent de un fermier în localitatea Rothiemay, comitatul Aberdeenshire din Scoţia, Marea Britanie. Conform informaţiilor BBC News, vulpea avea 1,4 m lungime şi cântărea 17,2 kg!


Fermierul Alan Hepworth în vârstă de 69 de ani obişnuieşte să pândească împreună cu fiul său vulpile care uneori vin să atace mieii. Târziu într-o noapte au observat o vulpe care le-a atras atenţia prin mărimea deosebită. Au chemat cu un chiţăit scurt pentru a-i atrage atenţia şi au împuşcat-o. "Când ne-am dus să o ridicăm nu ne-a venit să credem cât de mare era. De-abia o puteam ţine în mână pentru că era aproape la fel de grea şi de lungă cât o căprioară" a spus Hepworth pentru Central Scotland News Agency. 
"O vulpe de 17 kg ar fi fost ceva incredibil acum câţiva ani. Nu ştim de ce în prezent vulpile sunt mai mari" a declarat Jonathan Reynolds, cercetător la Game and Wildlife Conservation Trust (GWCT), adăugând că o explicaţie probabilă ar fi că vulpile s-au adaptat la mediul urban şi la o nouă hrană mai abundentă.


Sursa: BBC News, STVnews, BBC

Combaterea câinilor sălbăticiţi o prioritate pe fondul Ileana

Combaterea câinilor sălbăticiţi reprezintă o problemă actuală pe Fondul Ileana al AVPS Vulturul. Duminică 4 martie, la solicitarea dl. director Cătălin Eliad, reprezentanţi ai fiecărei grupe a asociaţiei noastre au participat la încercarea de a localiza câinii sălbăticiţi în pădure. Din păcate, în urma celor două goane efectuate pe câte o jumătate a pădurii Călăreţi, nu s-au găsit câini, singurul rezultat palpabil al acţiunii de combatere fiind împuşcarea a trei vulpi.

La această acţiune Grupa a Doua a fost reprezentată de cinci membri ce au găsit în pădure patru locuri cu resturi de cadavre de căprioare. Conform informaţiilor primite de la conducere în ultimele săptămâni s-au găsit pe fondul Ileana 31 de căprioare moarte. În lipsa unui prădător mare, şi având în vedere urmele de muşcături de pe cadavre, suspiciunea rămâne în principal asupra câinilor sălbăticiţi care formează câteva haite în jurul satului şi pădurii Călăreţi.

Sâmbătă 10 martie se va desfăşura o nouă acţiune de combatere, pe fondul de vânătoare Măgura, avându-se în vedere speciile vulpe şi şacal.

Galeria foto a zilei:

Puteţi vedea mai multe fotografii de la acţiunea de pe fondul Ileana, în albumul nostru de pe Facebook.

Text: Alexandru Cercel
Foto: Alexandru Cercel