1
Noiembrie este marea zi a camarazilor de vânătoare din România. Mâine începe sezonul
de vânătoare la iepure şi totodată sezonul de vânătoare colectivă, ce va prilejui
amatorilor multă alergătură prin arătură, bucurii, reînodări de vechi
prietenii, cizme noroioase şi zile frumoase.
Dar ce vânat
vom avea acest sezon? Se pare că prea multe speranţe nu se vor putea pune în iepure, nu pentru că n-am vrea, ci pentru
că... n-ar mai fi. În ultimele 3-4 sezoane s-a observat o scădere
constantă a efectivelor de iepuri, iar în 2013-2014 a fost chiar un minim al
populaţiei, mulţi vânători nemaiplecând acasă cu un iepure per partidă, ci cu
un iepure per sezon.
Rămâne de văzut
ce iepuri se vor recolta sâmbătă, şi rămâne de gândit ce măsuri se
vor lua în viitorul apropiat pentru gospodărirea vânătorii. Un lucru e clar: iepurii, potârnichile, prepeliţele sunt în scădere şi trebuie
ajutaţi să reziste, prin creare de refugii şi prin
hrănire complementară. O altă soluţie pentru a compensa lipsa vânatului mic
este popularea cu fazani de crescătorie. Orice investiţie de acest fel trebuie însă
făcută pe termen lung, nu înainte de începerea sezonului. Păsările trebuie să
se adapteze la mediu şi să formeze populaţii sălbatice înainte de a fi vânate.
Un vânat care
sigur va fi abundent în acest sezon este mistreţul. Fiind foarte
adaptabil, mistreţul nu s-a ferit de apropierea omului ci chiar a beneficiat de aceasta, cauzând pe alocuri pagube însemnate agriculturii. La nivel naţional s-a remarcat o
creştere a efectivelor, iar sezonul nou se anunţă bogat în mistreţi. De asemenea vor mai fi şi numeroase ocazii de tir la vulpi şi
şacali, deoarece populaţiile acestor specii sunt şi ele în creştere.
Text şi foto: Alexandru Cercel
