Numele raţei sunătoare (Bucephala clangula) vine de la ţipătul pătrunzător „bii-briiz” pe care masculul îl scoate mai ales în perioada de împerechere.
Vara cloceşte în scorburi, în pădurile presărate de lacuri ale nordului Europei şi Asiei. Iarna soseşte la noi în stoluri mici, în zona lacurilor litorale şi a coastelor Mării Negre, unde poate fi găsită în perioada noiembrie - martie. Se poate vâna între 15 august - 15 februarie. Masculul poate fi recunoscut în special după capul rotund, de culoare verde închis, cu pete albe pe obraji. Spatele şi coada acestuia sunt negre, iar pieptul şi abdomenul sunt de un alb strălucitor. Femela are capul maroniu şi un inel alb la gât, restul corpului fiind cenuşiu. Ambele sexe au picioarele galbene şi pot fi recunoscute în zbor după culoarea albă a remigelor secundare (pene lungi situate la mijlocul aripilor).
Spre deosebire de celelalte două colege din "grupul gălăgioaselor", care sunt raţe de suprafaţă, raţa sunătoare este scufundătoare şi preferă lacurile adânci sau apele mării pentru a-şi căuta hrana, preponderent animală. Principalele caracteristici ale raţelor scufundătoare sunt: nu au oglinzi viu colorate pe laturile aripilor, când ies pe uscat au o postură oblică (pentru că picioarele sunt poziţionate mai aproape de partea din spate a corpului), când plutesc corpul intră mai adânc în apă, iar când decolează aleargă câţiva paşi pe suprafaţa apei.
Spre deosebire de celelalte două colege din "grupul gălăgioaselor", care sunt raţe de suprafaţă, raţa sunătoare este scufundătoare şi preferă lacurile adânci sau apele mării pentru a-şi căuta hrana, preponderent animală. Principalele caracteristici ale raţelor scufundătoare sunt: nu au oglinzi viu colorate pe laturile aripilor, când ies pe uscat au o postură oblică (pentru că picioarele sunt poziţionate mai aproape de partea din spate a corpului), când plutesc corpul intră mai adânc în apă, iar când decolează aleargă câţiva paşi pe suprafaţa apei.
Surse:
„Păsările din România şi Europa” – Hamlyn Guide ediţia în limba română, Octopus Publishing 1999
„Dicţionarul păsărilor” – Victor Ciochia, ed. Pelecanus, Braşov 2002
„Ghid de identificare a speciilor de păsări” – Marina Cazacu, Criprian Fântână, Lavinia Răducescu, SOR 2012
Text: Alexandru Cercel
