În zori, în vârf de munteE-o rugăciune mută...
E-apăsător desişul
Unde se-ascunde o ciută.
Să fugă ar vrea, dar arma
Trimise o sărutare
Ş-acum, cu ochii în lacrimi
Aşteaptă... ştie că moare.
E crudă realitatea,
Vai, crunt îi e destinul!
Ar vrea să uite de durere,
Să nu-şi mai prelungească chinul.
Dar într-un colţ, tremurător
Îşi vede dragul puişor,
Şi lacrimi iar se-adună,
Cu cine oare o sa rămână?
E mic şi viaţa este dură,
Pădurea uneori mai dă, dar mai şi fură
Şi nime' n-o să-l protejeze, de frig, de foame, de durere,
Iar ea... ştie că piere.
Tăcut se-ntoarce în pădure
Un ramas bun, o rugăciune...
Aşa e-n viaţă, adeseori
Lupţi, mai câştigi dar, în final tot mori!
Autor: Sânziana
Desen: Cyra R.
